Educație = Inserție pe piața muncii

Pentru a debuta în intenția noastră de a trezi interesul persoanelor tinere și nu numai, din mediul rural, pentru a accesa forme ale educației, indiferent de natura acestora, începem cu amintirea celor mai relevante prevederi din Legea educaţiei naţionale, publicată în Monitorul Oficial  nr. 18 din 10 ianuarie 2011 (fact: a fost prima lege votată în Parlamentul României în anul 2011).

ART 85, Alineatul (2): Statul subvenţionează toate costurile aferente frecventării liceului pentru elevii provenind din mediul rural sau din grupuri socioeconomice dezavantajate, precum şi pentru cei care frecventează şcolile profesionale.

ART 204: (1) Studenţii care provin din familii cu venituri reduse beneficiază de un sistem de împrumuturi bancare pentru efectuarea studiilor, garantate de stat, în condiţiile legislaţiei în vigoare, prin Agenţia de credite şi burse de studii. Împrumuturile pot acoperi taxele de studii şi costul vieţii pe perioada studiilor.

    (2) Absolvenţii care vor practica profesia minimum 5 ani în mediul rural vor fi scutiţi de plata a 75% din împrumut, această parte fiind preluată de către stat, în cuantum de maximum 5.000 lei.

ART 205, Alineatul (6): Candidaţii (studenții) proveniţi din medii cu risc socioeconomic ridicat sau marginalizate din punct de vedere social - romi, absolvenţi ai liceelor din mediul rural sau din oraşe cu mai puţin de 10.000 de locuitori - pot beneficia de un număr de locuri bugetate garantate, în condiţiile legii.

ART 333: Statul garantează şi susţine, inclusiv financiar, accesul la educaţie şi formare profesională continuă pentru: a) tinerii şi adulţii care nu au finalizat învăţământul obligatoriu; b) tinerii care au părăsit sistemul de educaţie înainte de a obţine o calificare profesională şi nu sunt cuprinşi în nicio formă de educaţie sau formare profesională; c) absolvenţii de învăţământ nonprofesional sau cei care au absolvit studiile învăţământului liceal sau ale învăţământului superior în domenii şi calificări redundante ori nerelevante pe piaţa forţei de muncă; d) persoanele cu cerinţe educaţionale speciale; e) tinerii şi adulţii care revin în ţară după o perioadă de muncă în străinătate; f) tinerii şi adulţii rezidenţi în comunităţi dezavantajate economic şi social; g) angajaţii de peste 40 de ani cu nivel scăzut de educaţie, rezidenţi în mediul urban şi în mediul rural, cu calificare redusă sau necalificaţi; h) elevii cu risc major de eşec şcolar; i) toţi cetăţenii care doresc să urmeze programe de educaţie permanentă.

Parlamentul European a transmis în permanență României recomandarea ca: "tinerii să beneficieze de un loc de muncă decent, să fie în educație sau formare profesională în termen de cel mult 4 luni de la părăsirea școlii". 

Așadar - nivelul educaţional al tinerilor constituie unul dintre factorii importanţi ce influenţează accesul pe piaţa muncii, astfel că cele mai scăzute rate de ocupare se înregistrează în cazul tinerilor cu un nivel redus de educaţie (învăţământ gimnazial , primar sau fără şcoala absolvită), dar şi în cazul celor cu studii liceale. Părăsirea timpuriu a sistemului de învățământ și neconcordanțele existente între capacitățile candidaților și solicitările angajatorilor determină creșterea șomajului, cu accent înspre zonele rurale. Pentru cei peste 25 ani, fără instruire, șansa recalificării trebuie fructificată, cu atât mai mult cu cât formarea prin proiectele POSDRU este gratuita.

 

Download fisier atasat: articol_educatia.docx